Ce este un aparat CPAP și cum funcționează

Ce este un aparat CPAP și cum funcționează

🔵 Un aparat sau dispozitiv cu presiune pozitivă continuă (CPAP) este metoda de tratament cea mai întâlnită în terapia Sindromului de Apnee în Somn.

Apneea obstructivă în somn determină întreruperi sau pauze ale respirației în timpul somnului. În apneea obstructivă în somn aceste întreruperi sunt datorate colapsului parților moi și nu numai, la nivelul gâtului și căilor aeriene superioare.
Un dispozitiv sau aparat CPAP trimite un flux constant de aer sub presiune la nivelul nasului și gurii în timpul somnului. Acest lucru va menține căile respiratorii deschise. Și va ajuta pacientul să respire normal fără oprirea respirației în timpul somnului.
Compresorul (motorul) unui aparat CPAP generează un flux continuu de aer sub presiune care trece printr-un filtru de aer și apoi într-un furtun flexibil până la masca CPAP. Acest furtun furnizează utilizatorului aer într-o mască CPAP care este poziționată la nivelul nasului sau al gurii.
În timp ce pacientul doarme, fluxul de aer de la aparatul CPAP anulează orice blocaj, deschizând căile respiratorii. Astfel plămânii vor primi aerul necesar cu oxigen.
Fără ca nimic să împiedice acest flux de oxigen, respirația nu se întrerupe.
Drept urmare, nu vor mai aparea evenimente care să determine treziri ale pacientului, somnul va fi neîntrerupt, liniștit și odihnitor.
Persoanele care fac acest tratament cu un aparat CPAP, vor observa în primul rând dispariția somnolenței diurne și a oboselii. De asemenea se va îmbunătăți starea generală chiar din primele zile sau săptămâni de la utilizarea dispozitivului CPAP.

🔵 Echipamentele CPAP (aparatul+furtun+masca CPAP), chiar dacă sunt de la producători diferiți, au ca și componente de bază:
  • Un motor/turbină/compresor poziționat într-o unitate de bază (aparatul/dispozitivul CPAP propriu-zis)
  • O mască CPAP ce se poziționează la nivelul nasului, la nivelul nasului și gurii sau doar la nivelul gurii.
  • Un furtun care face legătura dintre aparatul/dispozitivul CPAP și masca CPAP.
  • De asemenea, la aparatul/dispozitivul CPAP se poate atașa un umidificator ce are rolul de a oferi un confort sporit utilizatorului și de a reduce uscăciunea la nivelul mucoasei nazale.

Diferențele între diversele variante de dispozitive CPAP sunt date de setările speciale de confort și de accesoriile suplimentare ale fiecărui producător.
Aceste opțiuni suplimentare de confort oferă pacienților posibilitatea de a adormi mai ușor utilizând dispozitivul CPAP. Permit un nivel de zgomot scăzut și aducerea aerului inspirat la o temperatură optimă și confortabilă pentru un somn liniștit în timpul terapiei CPAP.

🔵 Măștile CPAP pot fi diferite ca structură, material și funcționalitate.

Alegerea unui anumit tip de mască CPAP depinde în principal de:

  • recomandarea medicului,
  • tipul de respirație a pacientului (nazală/orală),
  • cât de confortabilă este masca CPAP pe fața utilizatorului în funcție de conformația feței,
  • poziția în care doarme cel ce o folosește, de tipul de afecțiune respiratorie pe care o are pacientul.
🔵 Tipurile de mască CPAP utilizate în terapia SAS:
  1. Măști nazale pillows (cu pernițe) – suprafața mică de contact. Acest tip de mască are două pernițe mici care se acoperă nările. Această mască CPAP permite purtarea cu ușurință a ochelarilor. De asemenea, funcționează bine dacă utilizatorul prezinta păr facial (barbă, mustață) care poate împiedica un alt tip de mască CPAP să se potrivească perfect.
  2. Măști nazale – Acest model este o mască CPAP care acoperă întreaga zonă a nasului. Poate fi o opțiune potrivită dacă utilizatorul are tendința de a se mișca în somn. Poate furniza un flux de aer cu presiune ridicată.
  3. Măști full-face/oronazale – suprafața mare de contact. Acest tip de mască are forma unui triunghi și va acoperi atât gura cât și nasul. Medicul va prescrie acest tip de mască CPAP dacă utilizatorul respiră și pe gură când doarme sau dacă are o obstrucție la nivelul nasului.
🔵 Diferența dintre dispozitivele CPAP, APAP și BiPAP
Dispozitiv CPAP (presiune pozitivă continuă a fluxului de aer)

Acest dispozitiv este programat să furnizeze aer sub aceeași presiune la un nivel constant indiferent de evenimentele respiratorii care pot apărea în timpul somnului la pacient.
Pentru a modifica presiunea aerului, medicul monitorizează și evaluează periodic rezultatele terapiei CPAP și un specialist trebuie să intervină manual în setările dispozitivului CPAP.

Dispozitiv APAP/AutoCPAP (presiune automată pozitivă a fluxului de aer)

Un astfel de dispozitiv cu presiune pozitivă auto-reglabil va crește sau scade nivelul presiunii pozitive a căilor respiratorii, ca răspuns la o modificare a fluxului de aer la evenimentele respiratorii ale pacientului în timpul somnului.
Dispozitivul APAP funcționează pe o gamă de setări de presiune de la 4 până la 20 cmH2O. Aceste presiuni pot oferi flexibilitate pentru a ajuta aparatul APAP să găsească intervalul de presiune ideal pentru corectarea evenimentelor respiratorii. Presiunile diferite permit aparatului APAP să se adapteze automat la nevoile de presiune variabile ale utilizatorului pe parcursul somnului. De exemplu, când pacientul schimbă poziția de dormit sau trece prin diferite etape ale somnului.
Aparatul APAP crește automat presiunea de terapie după cum este necesar pacientului pentru a permite o respirație normală în timpul somnului. În cazul SASO, dispozitivul APAP crește presiunea astfel încât respirația celui ce îl folosește să nu se întrerupă în timpul somnului. Să nu aibă evenimente respiratorii pe parcursul timpului de odihnă.
Presiunea aerului furnizat de aparatul APAP crește și scade în timpul somnului, după cum este necesar, pentru a menține căile respiratorii deschise.

Dispozitiv BiPAP/BiLevel (Presiune pozitivă a fluxului de aer pe două niveluri)

Acest dispozitiv BiPAP are două setări de presiune, una pentru inspir și o presiune mai mică pentru expir.
Este folosit de persoanele care nu pot tolera dispozitivele CPAP/APAP sau au niveluri ridicate de dioxid de carbon în sânge, doar la recomandarea medicului specialist.
Aparatele BiPAP au zone de presiune joase similare cu APAP și CPAP, dar oferă un debit de presiune de vârf mai mare de 25 cmH2O și chiar 30 cmH2O. Astfel, acest dispozitiv este soluția potrivită în cazul celor ce au nevoie de presiuni moderate sau mari.
Dispozitivele BiPAP pot veni și cu o frecvență respiratorie de rezervă pentru pacienții care au apnee centrală în somn. Frecvența respiratorie de rezervă ce asigură un anumit număr de respirații obligatorii pe minut. Principala problemă a apneei centrale în somn este inițierea respirației, lipsa acestei inițieri.

🔵 Ca și în cazul altor tipuri de tratamente, există atât beneficii, cât și adaptări mai dificile asociate cu utilizarea unui dispozitiv CPAP.
Iată câteva dintre avantajele cunoscute ale terapiei CPAP:
  • Aceste aparate CPAP furnizează un aport de aer continuu cu oxigen în timpul somnului.
    Procedând astfel, ele ajută la prevenirea aparitiei întreruperilor de respirației, care sunt semnul distinctiv al apneei în somn. Beneficiile se mențin odată cu utilizarea unui astfel de dispozitiv CPAP pe termen lung.
  • Îmbunătațește calitatea somnului – somn neîntrerupt.
  • Scade riscul de apariție a unui accident vascular – AVC, infarct miocardic sau alt eveniment cardiovascular.
  • Ajută la scăderea tensiunii arteriale.
  • Reduce somnolența și oboseala diurnă.
Deși un dispozitiv CPAP ajută la corectarea întreruperilor respiratorii din timpul somnului, pot apărea și inconveniente la adaptarea terapiei cu un astfel de dispozitiv:
  • Disconfort și dificultatea de a adormi în special în perioada de început a terapiei.
  • Congestie nazală, gura uscată, sângerari nazale – care se remediază cu ajutorul umidificatorului .
  • Iritații ale pielii acolo unde masca atinge fața.
  • Senzație de balonare.
  • Senzație de claustrofobie și anxietate.

Pentru a preveni aceste efecte secundare ale terapiei CPAP, se recomandă utilizarea dispozitivului CPAP cu umidificator, furtun încălzit, activarea unor opțiuni de confort existente a unele dispozitive CPAP – rampă, EPR, A-flex, etc.

Pentru orice întrebare sau nelămurire vă recomandăm să vă adresați specialiștilor noștri, mai ales în perioada de început a terapiei CPAP. Nu uitați că aveți la dispoziție atât în varianta online cât și printată de STARTER KIT – Ghidul pentru pacienții cu apnee în somn. Îl puteți descărca online sau îl puteți solicita la reprezentanții VitalAire.
Întotdeauna merită să ne amintim că, dacă există terapii care ne pot îmbunătăți viața de zi cu zi, este bine să știm de ele și să le facem în condiții de confort și siguranță.
Atenție!
Presiunile de terapie CPAP și setările de confort sunt întotdeauna stabilite doar de către un medic specialist în urma unor investigații medicale.

Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ și face parte din Campania „SĂNĂTATEA SOMNULUI”. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.

Campania „SĂNĂTATEA SOMNULUI”, o campanie susținută de VitalAire România împreună cu medicii specialiști, prin care se promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Informarea este cea mai sigură cale pentru menținerea sănătății noastre. Să aflăm din timp tot ceea ce este necesar pentru a acționa în cunoștință de cauză.

Rolul medicului specialist în diagnosticarea sindromului de apnee în somn este cel mai important și primul pas spre diagnosticarea acestui sindrom este să recunoaștem simptomele diurne și nocturne ale apneei în somn și apoi să mergem la medic.

Surse articol: healthline

Calculator IMC

Indicele de masa corporala sau IMC este indicatorul oficial de calculare a greutatii corporale ideale, pentru o inaltime data. Indicele de masa corporala ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana, adica gradul de obezitate.

Indicele de masa corporala mai poate fi folosit pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a ajunge la greutatea ideala conform inaltimii.

Greutatea în kg*
Înălțimea în cm*
Alege-ți genul*
Indicele este: 
Subponderal
Masa corporală este prea mică. Contactează-ți medicul pentru o consultație și pentru recomandări de analize și/sau modificarea dietei.
Masă corporală normală
Masa corporală este normală. Ține o dietă bogată în fructe și legume, alături de un program zilnic mișcare pentru a menține o formă bună.
Supraponderal
Masa corporală este prea mare. Fă-ți o consultație medicală sau revizuiește-ți stilul de viață
Obezitate (gradul I)
Masa corporală este prea mare, iar indicatorul indică obezitate de grad 1. Contactează-ți medicul, care va recomanda modificarea dietei și sport în fiecare zi. Dacă vei lua măsuri din timp, eviți complicațiile aduse de obezitate și-ți păstrezi sănătatea pentru mai mult timp.
Obezitate (gradul II)
Masa corporală este prea mare, iar indicatorul indică obezitate de grad 2. Contactează-ți medicul, care va recomanda modificarea dietei și sport în fiecare zi. Dacă vei lua măsuri din timp, eviți complicațiile aduse de obezitate și-ți păstrezi sănătatea pentru mai mult timp.
Obezitate morbidă
Masa corporală este prea mare, iar indicatorul indică obezitate morbidă. Contactează-ți medicul, care va recomanda modificarea dietei și sport în fiecare zi. Este posibilă introducerea unui tratament farmaceutic. Dacă vei lua măsuri din timp, eviți complicațiile aduse de obezitate și-ți păstrezi sănătatea pentru mai mult timp.
Valorile IMC se raporteaza astfel:

18,49 sau mai putin – Subponderal

intre 18,50 si 24,99 – Greutate normala

intre 25,00 si 29,99 – Supraponderal

intre 30,00 si 34,99 – Obezitate (gradul I)

intre 35,00 si 39,99 – Obezitate (gradul II)

40,00 sau mai mult – Obezitate morbidă