OPŢIUNI DE TRATAMENT PENTRU APNEEA ÎN SOMN

OPŢIUNI DE TRATAMENT PENTRU APNEEA ÎN SOMN

OPŢIUNI DE TRATAMENT PENTRU APNEEA ÎN SOMN

Sforăitul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului respirator.
Mulți dintre noi nu ne gândim că sforăitul, dacă mai este însoțit și de un anumit grad de apnee de-a lungul noptii, poate fi foarte deranjant pentru partener. Dincolo de faptul că ne afectează propria sănătate.

 “Tratamentul Sindromului de Apnee Obstructivă în Somn are ca scop suprimarea apneilor, a desaturărilor şi a microtrezirilor, iar cea mai eficientă metodă o reprezintă menţinerea deschisă a căilor aeriene superioare printr-o coloană de aer cu presiune pozitivă continuă: CPAP (Continous Positive Airway Pressure).

Tratamentul cu presiune pozitivă continuă CPAP este validată pentru tratamentul SAHOS din 1981.

Dispozitivul care generează presiunea poate fi de tip CPAP (Continous Positive Airway Pressure) care generează presiune constantă sau BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure) cu 2 niveluri de presiune (una mai mare în inspir şi una mai mică în expir).

Aparatul de tip BiPAP este în general recomandat în două situaţii:

  1. când pacientul nu tolerează presiunea constantă şi are senzaţia că expiră împotriva unei bariere; în acest caz o presiune expiratorie (EPAP) mai mică decât cea inspiratorie (IPAP) creşte confortul.
  2. când există şi alte dificultăţi respiratorii mecanice datorate unei dinamici toracice defectuoase, asociate sau nu la apneea în somn (obezitate extremă cu blocarea diafragmului, deformări majore ale toracelui, boli pulmonare severe cu defecte de ventilaţie).

Acest grup de afecţiuni predispun la creşterea nocturnă a dioxidului de carbon în sânge (ca şi cum bolnavul ar dormi într-un garaj cu motorul maşinii pornit).

Diferenţa de presiune între inspir şi expir este cea care permite cutiei toracice şi diafragmului să evacueze dioxidul de carbon în expir.

Majoritatea cazurilor de apnee în somn asociate cu hipoventilaţie alveolară ce generează dioxid de carbon în exces pot fi tratate cu BiPAP cu ritm spontan (BiPAP-S), la care pacientul este cel care stabileşte ritmul respiraţiei.

Există cazuri în care ritmul respiraţiei pacientului este perturbat:

  • fie centrii respiratori nu mai funcţionează corect, fie lipsesc părţi din plămâni sau aceştia sunt foarte bolnavi şi pacientul are tendinţa de a respira foarte repede şi ineficient;
  • fie căile aeriene mici din plămâni (bronşiile) sunt îngustate (bronşită, astm) şi pacientul respiră lent şi devine epuizat pentru că-şi goleşte greu plămânii de aer. În acest caz, în combinaţie cu cele 2 trepte presionale IPAP şi EPAP, se poate stabili o frecvenţă respiratorie minimă, una maximă şi un raport ideal între durata inspirului şi cea a expirului, modalitate de ventilaţie ce poartă denumirea de BiPAP-ST (spontaneous–timed): pacientul declanşează inspirul şi expirul, iar aparatul prelungeşte sau scurtează timpii repiratori în funcţie de limitele setărilor.

Se poate regla şi uşurinţa cu care pacientul declanşează inspirul şi expirul (trigger-ul inspirator şi cel expirator) în funcţie de profilul funcţional al pacientului şi de gradul său de confort: un pacient astmatic va necesita un trigger inspirator mai puternic pentru a împiedica declanşarea precoce a inspirului când el nu a terminat de expirat; un pacient vârstnic cu boală pulmonară restrictivă (de ex. sechele fibroase după o tuberculoză veche) va avea nevoie de un trigger inspirator uşor pentru a nu se epuiza.

BiPAP garantează presiunile cu care pacientul este ventilat, dar nu garantează volumul de aer care intră în plămânii pacientului.

Recent, au apărut pe piaţă aparate de ventilaţie cu funcţie AVAPS (Average Volume Assured Pressure Support) care folosesc un algoritm computerizat pentru a estima volumul curent necesar pacientului şi calculează schimbările presiunii inspiratorii IPAP pentru a atinge nivelul optim al suportului presional păstrând un volum curent garantat.

CPAP SUFLĂ OXIGEN?

O întrebare frecventă din partea pacienţilor: aparatul de CPAP suflă oxigen?

Răspunsul este: Nu.

Aparatele de ventilaţie noninvazivă au fost concepute pentru a ameliora mecanic respiraţia fără să fie necesară intubaţia bolnavului, de unde şi numele de „noninvaziv”.

Fie că e vorba de CPAP (cu varianta sa de reglare automată a presiunii APAP), fie că e vorba de BiPAP (cu variantele expuse anterior), fie că e vorba de alte aparate înrudite, dispozitivul de ventilaţie noninvazivă suflă aer din cameră.

Îl preia, îl filtrează de praf, eventual în încălzeşte şi umidifică dacă are dispozitiv încorporat şi îl trimite către pacient, cu o presiune sau un joc presional adaptat, cu diferite funcţii şi ritmuri setate pentru a îndeplini diferite funcţii, dar principiul de funcţionare este unul mecanic, nu chimic: coloana de aer este o atelă pneumatică.

Dacă plămânii pacientului nu funcţionează corect şi nu permit trecerea oxigenului din aerul ambiant în sânge (bolnavul are insuficienţă respiratorie), în masca de CPAP sau BiPAP se poate introduce printr-un mic orificiu cu ajutorul unui racord separat oxigen de la o sursă (butelie sau concentrator) pentru a îmbogăţi în oxigen aerul pe care-l respiră pacientul.

CPAP reprezintă standardul de aur în tratamentul SAHOS, acţionând ca o atelă pneumatică şi împiedicând colapsul părţilor moi faringiene.

Cel mai important predictor al complianţei la tratamentul cu CPAP îl reprezintă somnolenţa diurnă: un pacient somnolent va fi motivat să încerce şi să continue tratamentul, pentru că beneficiul asupra somnolenţei apare imediat, chiar din noaptea de titrare.

Terapia cu CPAP nu schimbă conformaţia faringelui, ci doar îl menţine deschis în timpul somnului.

De aceea apneea în somn nu se vindecă după o anumită perioadă de tratament.

Când se explică pacienţilor utilitatea CPAP, se foloseşte des comparaţia cu ochelarii: cât avem ochelarii pe nas, vedem să citim; când îi dăm jos, iar nu vedem.

Pacienţii înţeleg imediat.

Tratamentul cu CPAP este permanent în majoritatea cazurilor.

Presiunea terapeutică poate însă varia cu greutatea corporală, cu vârsta, cu bolile care se adaugă în timp etc.”1

Doar medicul specialist vă poate recomanda tipul adecvat de dispozitiv medical în funcție de afecțiunea pe care o aveți.

Tot el este singurul care recomandă setările necesare de presiune care sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Pentru a fi eficientă și benefică, terapia CPAP trebuie utilizată de fiecare dată cand dormiți, pe toată perioada somnului.

Programele de terapie Air Liquide VitalAire România sunt concepute pentru a vă oferi suportul suplimentar de care aveți nevoie la începutul tratamentului, cu dispozitive medicale de la parteneri de renume mondial: Philips, ResMed, Drive DeVilbiss, Löwenstein Medical Diagnostics.

Pentru a putea beneficia de terapia CPAP pentru Apneea în Somn, este necesar să faceți primul pas: să mergeți la medic.

Medicul pneumolog cu competență în Somnologie este singurul care vă poate pune diagnosticul diferențial și vă poate recomnada tratamentul necesar.

În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic pneumolog cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40.

Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs.

CARE SUNT BENEFICIILE TERAPIEI CPAP?

Cu terapia CPAP veți simți rezultatele încă din primele câteva nopți de utilizare.

Iată câteva din beneficiile terapiei CPAP a Sindromului de Apnee în Somn:

►Reducerea cefaleei matinale

►Capacitate crescută de concentrare la volan în timpul condusului

►Scăderea greutății corporale

►Scăderea tensiunii arteriale

►Risc scăzut de accidente vasculare cerebrale și infarct miocardic

►Scăderea gradului de iritabilitate

►Creșterea capacității de concentrare

►Creșterea energiei și de aici o capacitate sporită de a face exerciții fizice

►Calitatea generală a vieții îmbunătățită

►Efecte psihosociale ca reducerea somnolenţei, a depresiei, a accidentelor şi absenteismului.

Sursa1: Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.

Leave a reply