SINDROMUL DE APNEE IN SOMN – Tulburari ale somnului

SINDROMUL DE APNEE IN SOMN – Tulburari ale somnului

Somnul este un moment de odihnă, de repaus când individul devine indiferent la mediul înconjurător iar majoritatea funcţiilor fiziologice scad, în mod particular respiraţia, devenind mai profundă şi mai lentă.
Somnul este important pentru sănătatea noastră la fel ca şi alte nevoi primare: mâncarea şi apa. Pentru a funcţiona în condiţii optime un adult are nevoie, în medie de 7-9 ore de somn pe zi, iar copiii între 10-18 ore de somn pe zi, în funcţie de vârstă.

Sforăitul, deși pare ceva obișnuit, este în realitate una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului respirator.
Multi dintre noi nu ne gandim ca sforaitul este insotit de anumit grad de apnee de-a lungul noptii. Apneea reprezinta oprirea fluxului aerian, la nivelul nasului si a gurii, in timpul somnului, pentru cel putin 10 secunde.

Sforaitul poate fi legat de alte probleme de sanatate cum ar fi insuficienta cardiaca si hipertensiunea, obezitatea sau diabetul zaharat de tip 2.
Aceasta problema a sforaitului este intalnita la 44% dintre barbati si 28% dintre femei cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani.(1)

Sindromul de Apnee in Somn (SAS) este o tulburare a somnului cu repercursiuni destul de grave asupra sanatatii noastre, in care respiratia se opreste mai mult de 10 secunde / episod, in mod repetat.

Sindromul de apnee obstructivă în somn (SASO) este o tulburare respiratorie care apare şi se caracterizează prin episoade instalate în timpul somnului, cu o frecvenţă a episoadelor de cel puţin 10 pe ora de somn, moment în care căile aeriene superioare se colabează parţial sau total; colapsul se realizează prin pierderea, indusă de somn, a tonusului musculaturii faringiene, în ciuda continuării activităţii musculaturii inspiratorii.
Prin acest colaps se ajunge la creşterea rezistenţei în căile aeriene superioare, cu scăderea fluxului respirator.

APNEEA OBSTRUCTIVA este cea mai obisnuita forma de apnee in somn.

Apneea de tip central se caracterizează prin faptul că eferenţele nervoase către toţi muşchii respiratori sunt abolite temporar. Episoadele recurente de apnee nu sunt însoţite de efort respirator, pacienţii având un defect în controlul respiraţiei sau în funcţia neuromusculară.
APNEEA CENTRALA, este de fapt apnea care apare atunci cand creierul dvs nu transmite semnale adecvate muschilor care controleaza respiratia.

APNEEA MIXTA, apare atunci cand cineva are atat apnee obstructiva, cat si centrala.

Simptome SAS pe timpul noptii

► Sforait puternic, zgomotos
► Apnee (intreruperea respiratiei) constatata de partener sau alte persoane,
► Somn agitat, neodihnitor
► Mictiuni frecvente in cursul noptii
► Transpiratii nocturne

Simptomele SAS pe timpul zilei:

► Cefalee matinala
► Somnolenta in timpul zilei
► Tulburari de memorie, atentie si concentrare
► Senzatia de somn la volan in timpul condusului
► Oboseala mai tot timpul zilei, anxietate sau depresie, tulburari sexuale.

Conform statisticilor, în cazul pacienţilor cu apnee obstructivă în somn există o frecvență crescută de accidente rutiere, 31% din cei care suferă de apnee obstructivă în somn au fost implicaţi în evenimente rutiere , faţă de 6% din pacienţii sănătoşi. Un studiu din anul 1995 a relevat faptul că 33% din supravieţuitorii accidentelor rutiere au declarat că au adormit la volan.

Peste 70% din pacienţii cu sindrom de apnee obstructivă în somn au somnolenţă diurnă excesivă, acesta fiind unul din semnele predictive de apnee obstructivă în somn şi o cauză de accidente rutiere.

La persoanele cu vârsta medie de 66 ani, având mai mult de 10 evenimente pe ora de somn, supravegheaţi timp de 12 ani, mortalitatea este de 2,7%, ceea ce poate demonstra o relaţie strânsă între tulburările respiratorii nocturne şi moartea în timpul somnului la vârstnici în special prin infarct miocardic acut şi atac vascular cerebral.

În consecință, indiferent de motivul pentru care sforăim, cel mai bine este să ne punem semne de întrebare și să realizăm că ceva este în neregulă cu sănătatea noastră. O vizită la un medic de specialitate (pneumologie sau medicină internă) poate clarifica situația.

Cum puteți ști dacă trebuie să fiți diagnosticat cu apnee în somn?

Dacă sforăiți și sunteți mereu obosit, sau dacă vă incadrați la una din patologiile: insuficienta cardiaca si hipertensiune, obezitate și diabet zaharat de tip 2, evaluați-vă nivelul de risc și testați-vă!

Raspundeți la un test de risc pentru sindromul de apnee în somn – Chestionarul STOP BANG Diagnostic APNEE IN SOMN pentru a determina dacă aveți simptomele apneei în somn.

Apoi, sunați la 0757.20.20.40 și întrebați specialiștii VitalAire despre pericolul sindromului de apnee în somn.
Noi vă putem îndruma către un medic specializat în tulburări de somn din regiunea dvs, care să vă pună un diagnostic de certitudine în acest sens.
Veți discuta cu medicul despre rezultatele dvs. la testul de risc de apnee în somn.

Medicul va fi cel care vă va recomanda ce teste sau analize să faceți și tot medicul este cel care vă va pune un diagnostic de certitudine și va elabora un plan de tratament, dacă acesta va considera ca este necesar.

Rețineți că primul pas este să faceți acest TEST DE RISC PENTRU APNEE IN SOMN – STOP BANG Diagnostic APNEE IN SOMN. Și apoi, în funcție de rezultatul acestuia, să mergeți la medic.

Tratarea la timp a sindromului de apnee în somn vă va reda o capacitate de concentrare sporită și un nivel de energie ridicat, iar starea generală a organismului se va reface.

Alegerea mastii potrivite CPAP

Serviciile terapiei Apneei in Somn

Diagnosticarea Apneei in Somn

Ce este apneea in somn?

Aflați mai multe despre Sleep Apnea

ÎNȚELEGE
AFLĂ DETALII DESPRE BOLILE ASOCIATE
INFORMEAZĂ-TE
MĂ AFLU INTR-O STARE DE RISC?
ACȚIONEAZĂ
CE TRATAMENTE EXISTĂ PENTRU SLEEP APNEA?
TRĂIEȘTE CU SLEEP APNEA
BUCURĂ-TE DE VIAȚĂ LA FEL CA ÎNAINTE