Există multipli factori perturbatori ai calităţii somnului la femeie, datorită particularităţilor biologice (menstruaţia, sarcina, maternitatea, lactaţia şi menopauza) şi sociale (rolul tradiţional în îngrijirea altor persoane din familie).
Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Informarea este cea mai sigură cale pentru menținerea sănătății noastre. Să aflăm din timp tot ceea ce este necesar pentru a acționa în cunoștință de cauză.
Cât dorm femeile?
Femeile între 30-60 ani dorm în medie 6 ore şi jumătate în timpul săptămânii lucrătoare. Cu 20 de minute mai puţin decât bărbaţii (1998 Women and Sleep Poll).
La femei, latenţa somnului este mai scăzută, iar timpul total de somn, procentul de unde lente (somn profund) şi de somn REM sunt mai mari, ceea ce ar sugera o adaptare fiziologică a femeii prin eficientizarea somnului.
Paradoxal este însă faptul că femeile se adaptează mai greu la privarea de somn decât bărbaţii.
S-a demonstrat că tipul de personalitate introvertit reprezintă un avantaj în ceea ce priveşte rezistenţa la privarea de somn.
Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la insomnie de adormire sau de menţinere decât bărbaţii şi raportează mai frecvent somnolenţă diurnă.
Femeile sunt mai compliante la intervenţiile terapeutice pentru insomnie decât bărbaţii.
In schimb, femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii pentru anumite parasomnii cum ar fi mâncatul nocturn (66% faţă de 44%).
Particularități hormonale și metabolice la femei
Efectul schimbărilor hormonale şi metabolice asupra somnului se reflectă în modificarea arhitecturii somnului.
Somnul non-REM creşte ca durată în faza luteală faţă de cea foliculară, iar în faza luteală tardivă scade proporţia de somn non-REM profund cu unde lente şi creşte latenţa apariţiei fazei REM.
Proporţia de unde tip fus („spindles”) caracteristice pentru stadiul 2 de somn prezintă o variabilitate importantă de-a lungul ciclului menstrual, cu un maximum în faza luteală.
Aşadar, cu cât temperatura bazală este mai ridicată, cu atât somnul la femei este mai superficial.
Sindromul premenstrual și somnul
Impactul subiectiv al acestor modificări apare la femeile cu sindrom premenstrual (numit şi sindrom disforic luteal tardiv) care raportează:
- insomnia nocturnă,
- somnolenţă diurnă
- tulburări emoţionale.
Sarcina și somnul
În cursul sarcinii, calitatea somnului suferă schimbări majore.
Progesteronul, hormonul de sarcină, are un efect termogenic (de creştere a temperaturii) şi soporific (hipnotic), care explică somnolenţa din primul trimestru de sarcină.
Calitatea somnului este afectată în toate etapele sarcinii prin:
- greţuri,
- mişcări fetale,
- nevoia de a urina noaptea (nicturie),
- dureri lombare etc.
La prima sarcină, femeile dorm în medie cu o oră pe noapte mai puţin decât la următoarele sarcini.
Sarcina predispune la apariţia anumitor patologii legate de somn, cum ar fi RLS (sindromul picioarelor neliniştite) şi sindromul de apnee în somn. Creşterea în greutate şi modificările anatomice ale aparatului respirator sarcină explică riscul pentru apnee în somn.
Se recomandă:
- screeningul atent al manifestărilor de apnee în somn: apariţia sforăitului, al pauzelor respiratorii atestate de anturaj şi al somnolenţei diurne excesive
- tratarea apneei în somn a gravidei prin suport ventilator nocturn cu presiune pozitivă, pentru a evita complicaţiile materne şi fetale ale asfixiei nocturne datorate apneei.
Menopauza și somnul
Modificările fiziologice care survin la menopauză predispun la tulburări de somn. Insomnia este raportată de 61% din femeile menopauzate, în special în primii 5 ani de la instalarea menopauzei, când principalul simptom nocturn în constituie bufeurile.
Până la vârsta menopauzei, femeile au un risc de două ori mai scăzut decât bărbaţii de a avea apnee în somn; o dată cu menopauza, acest risc se egalizează.
Apneea în somn la femei
Sindromul de apnee în somn – SAS – este o problemă gravă de sănătate definită prin pauze respiratorii repetitive în somn.
SAS afectează 4% din bărbaţi şi 2% din femeile adulte.
La menopauză riscul de apnee în somn la femei creşte de 3,5 ori. Una din patru femei de peste 65 ani are apnee în somn.
Femeile cu apnee în somn sunt frecvent neglijate din punct de vedere diagnostic, dat fiind faptul că manifestările bolii sunt atipice la femei, fiind adesea interpretate ca insomnie sau depresie.
Femeile nu acuză sforăit şi adormiri incontrolabile ca bărbaţii, ci oboseală, stare depresivă, tulburări de concentrare sau dureri de cap (cefalee).
Standardul de diagnostic este polisomnografia, iar tratamentul cel mai indicat este suportul ventilator nocturn (mască nazală cu presiune pozitivă).
Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.
