Sindromul de apnee obstructivă în somn și consecințele lui. Partea I – Manifestările diurne.
Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Informarea este cea mai sigură cale pentru menținerea sănătății noastre. Să aflăm din timp tot ceea ce este necesar pentru a acționa în cunoștință de cauză.
Sunt somnolent în timpul zilei, iar soţia îmi spune că sforăi și mă opresc des din respirat noaptea. Ce ar putea însemna aceasta?
Transpir mult noaptea, mă agit în somn, mă trezesc sufocat și urinez des noaptea. Există explicaţii legate de apneea mea?
Iată întrebări pe care poate vi le puneți și nu le asociați cu sindromul de apnee obstructivă în somn. Manifestările apneei în somn ţin de efectele pe care oprirea repetată a respiraţiei o are asupra organismului. Persoanele afectate de apnee sunt private cronic de somn, pentru că în fiecare noapte creierul nu reuşeşte să parcurgă toate stadiile ciclurilor de somn, el fiind obligat să rămână în stadii superficiale de somn pentru a a asigura reluarea respiraţiei.
Manifestările diurne (din timpul zilei)
Somnolenţa diurnă excesivă
Persoanele afectate de apnee în somn adorm cu uşurinţă, nu numai în condiţii monotone, ci chiar în situaţii în care adormirea este periculoasă:
- somnolența la volan sau în timpul activităţilor riscante
- sau contraproductivă – la muncă, la evenimente sociale.
Pe lângă somnolenţă, privarea parţială de somn duce la:
- tulburări de concentrare şi de memorie
- iritabilitate,
- scăderea toleranţei la frustrare,
- ostilitate,
- depresie.
Probleme cardiovasculare
Hipertensiunea arterială este foarte strâns asociată cu apneea în somn.
Apneea nocturnă este dea mai comună cauză de hipertensiune arterială secundară.
Pauzele respiratorii nocturne produc descărcări de adrenalină, ale cărei efecte persistă şi diurn, ducând la creşterea persistentă a tensiunii arteriale.
Apneea în somn predispune la evenimente cardiovasculare acute cum ar fi infarctul de miocard şi accidentele vasculare cerebrale.
La mulţi pacienţi cu tulburări de ritm cardiac cum ar fi fibrilaţia atrială recurentă se descoperă în cadrul bilanţului de investigaţii pentru fibrilaţie prezenţa apneei în somn.
Tulburări metabolice
Apneea în somn perturbă echilibrul hormonal şi metabolic al organismului, astfel încât sindromul de apnee în somn se asociază cu creşterea glicemiei şi cu modificări patologice ale lipidelor serice.
Tulburări de dinamică sexuală
Lipsa de oxigen din cursul nopţii şi perturbarea arhitecturii somnului produc impotenţă la bărbaţi şi frigiditate la femei.
Cefaleea matinală
Durerea de cap la trezirea din somn se explică prin creşterea cantităţii de dioxid de carbon (CO2) în sînge, numită hipercapnie.
CO2 este unul din cei mai puternici vasodilatatori naturali, iar vasodilataţia excesivă la nivelul meningelui se manifestă prin cefalee.
Edemele
Pacienţii cu apnee severă au edeme periferice (picioare umflate), din cauza alterării distribuţiei lichidelor în corp.
Sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) este o condiţie caracterizată prin pauze respiratorii repetate cu durata de cel puţin 10 secunde în cursul somnului.
Aceste pauze respiratorii sunt datorate îngustării dinamice a căilor aeriene superioare până la colabarea lor (astuparea lor completă) în inspir, cu scădea repetată a conţinutului de oxigen în sânge (desaturări) şi treziri scurte repetate (microtreziri) ce duc la destructurarea somnului, somnolenţă diurnă şi grave complicaţii cardiovasculare şi metabolice.
Toate persoanele se pot opri din respirat uneori noaptea, fiind admise maximum 5 pauze respiratorii (apnei) pe ora de somn.
În timpul apneei obstructive mişcările toraco-abdominale continuă, încercând să învingă obstrucţia; ele sunt crescendo (adică din ce în ce mai ample) şi în opoziţie (toracele se mişcă în sens invers faţă de abdomen).
E ca şi cu organismul s-ar „lupta” cu un obstacol, pe care trebuie să-l învingă, până când creierul detectează scăderea oxigenului şi întrerupe somnul preţ de câteva secunde (micro-trezire), pentru ca gâtul să se deschidă şi aerul să poată intra.
La reluarea respiraţiei apare sforăit puternic dat de viteza mare a aerului care intră, micro-trezire, tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace) şi creşterea tonusului muscular.
De asemenea creşte nivelul adrenalinei în sânge (semnal de luptă şi fugă) şi tensiunea arterială. Fenomenul se repetă de sute de ori pe noapte.
Persoanele care suferă de apnee, în loc să meargă la culcare pentru un somn liniştit, merg de fapt la luptă: la o luptă cu o forţă care-i sufocă în mod repetat în somn.
În consecință, vă recomandăm să fiți atenți la somnul partenerului sau partenerei Dvs.
Dacă depistați din timp anumite semne care vă pun pe gânduri, nu ezitați să mergeți la un medic pneumolog cu Competență în Somnologie.
În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic pneumolog cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40.
Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs.
Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.
