CE REPREZINTĂ VISELE?

CE REPREZINTĂ VISELE?

Ce sunt visele?

Visele sunt procese psihice care se desfăşoară în timpul somnului. Ele caracterizate printr-un conţinut cel mai adesea fantastic sau absurd şi printr-o dezinhibiţie emoţională caracteristică.

Visele ne dau doar indicaţii asupra raportului forţelor psihice care ne guvernează în momentul respectiv.

Visele pun în scenă cu ajutorul unor simboluri de obicei vizuale câteva din gândurile dominante ale momentului, într-o manieră mai intensă decât în stare vigilă.

Încărcate emoţional, aceste conţinuturi emerg în planul conştient prin amintirea pe care o lasă visul la trezire (cu condiţia ca trezirea să se facă în REM).

Faza REM a somnului și visele

Somnul nu are aceeaşi profunzime pe toată durata sa.
Somnul are o evoluţie ciclică (periodică). Fiecare ciclu (perioadă) are o durată între 60 şi 90 de minute.

În cursul unei nopţi apar 5 – 6 cicluri de somn.
Să ne gândim la o noapte de somn ca la un tren cu 5-6 vagoane. Fiecare vagon reprezintă un ciclu de somn cu mai multe stadii ca nişte trepte (de la superficial la profund si apoi o treaptă de somn paradoxal REM).

Proporţia somnului non-REM şi REM într-un ciclu de 90 de minute variază pe parcursul nopţii.

În primul ciclu de somn după adormire, faza REM durează doar câteva minute.

Ciclul final de somn al nopţii este format preponderent din somn REM, cu durata de peste o oră.

În 1952, cercetătorul Nathaniel Kleitman a observat că la adormire şi în anumite perioade ale somnului globii oculari au mişcări lente rotative, iar în alte perioade ei se mişcă brusc, cu viteză şi amplitudine mai mari decât în stare de veghe. El a individualizat aceste perioade cu mişcări oculare rapide REM (rapid eye movements). Mai târziu s-a descoperit aceasta se asociază cu visele. Acest stadiu a fost denumit de cercetătorul francez Michel Jouvet somn paradoxal, deoarece creierul desfăşoară o activitate extrem de intensă, ca în starea de veghe.
Unicitatea stadiului REM reiese din:

  • activitatea intensă cerebrală (creierul consumă la fel de multă glucoză ca în stare de veghe),
  • paralizia musculară specifică, ce împiedică manifestările motorii ale acestei activităţi furtunoase,
  • asocierea cu visele,
  • dovezile studiilor de privare selectivă de somn REM asupra dezvoltării psihice.

Impresia de „paralizie” în timpul visului, asociată cu anxietate şi ideea fugii de pericol se explică prin atonia completă a musculaturii somatice, tipică pentru faza REM a somnului.

Ne amintim în general conţinutul viselor din ultimul espisod REM dinaintea trezirii.

Dacă subiectul este trezit în cursul somnului paradoxal, în 80% din cazuri poate povesti cu precizie conţinutul unui vis, de obicei în culori.

Dacă trezim subiectul în timpul somnului „lent” (somnul non REM), nu putem obţine amintirea visului precedent decât în 20% din cazuri, iar imaginile şi trăirile asociate sunt estompate.

In mare parte conţinutul viselor este înfluenţat de trăirile recente ale noastre.

Totuși, se pare că memoria genetică a individului pare să se exprime în cursul viselor.

Având în vedere proporţia impresionantă de necunoscut în acest domeniu, este prudent ca interpretarea conţinutului viselor în scop analitic sau terapeutic să se facă de un expert în domeniu, cu competenţe validate de organizaţiile profesionale.

 

 Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.