CONSECINŢELE APNEEI ÎN SOMN ASUPRA CAPACITĂŢII DE A CONDUCE VEHICULE

CONSECINŢELE APNEEI ÎN SOMN ASUPRA CAPACITĂŢII DE A CONDUCE VEHICULE

somnolenta la volan

CARE SUNT CONSECINŢELE APNEEI ÎN SOMN ASUPRA CAPACITĂŢII DE A CONDUCE VEHICULE?

“Accidentele rutiere sunt principala cauză de mortalitate sub 45 ani. Printre cele mai frecvente cauze se află somnolenţa la volan.

Circulaţia de noapte reprezintă 10 % din trafic şi este responsabilă de 37 % din răniţii grav şi de 45 % din decesele prin accidente de circulaţie, cel mai frecvent fiind implicat un singur vehicul, între orele 4 -6 dimineaţa, mai ales week-end. Pierderea controlului vehiculului este incriminată în 50% din accidentele fatale, iar în 60 % din cazuri accidentul are loc pe un traseu cunoscut (şanse mai mari de a dormi la volan).

Somnolenţa la volan este responsabilă de 15 – 20% din totalul de accidente şi de 30 – 35% din accidentele pe autostradă. Şoferii cei mai expuşi sunt cei sub 25 ani (lipsă de experienţă), peste 50 ani (apnee în somn), şi angajaţii care fac ture (privare de somn).

Lipsa somnului 20 ore echivalează cu o alcoolemie de 0,08%. La fel şi prezenţa apneei în somn netratate.

Privarea de somn creşte riscul de accidente de 3 ori, condusul nocturn de 5 ori, prezenţa unei boli legate de somn de 6 ori, iar prezenţa sindromului de apnee în somn multiplică riscul de accidente de 7 ori.  

Un studiu francez a arătat un timp de reacţie lung la şoferii cu SAHOS, alungirea distanţei de frânare cu 8,75 m la 40 km/h şi de 2 ori  mai multe coliziuni. După 3 luni de terapie CPAP s-a constatat că subiecţii aveau aceiaşi parametri de reacţie ca subiecţii normali.

În lume se derulează multe studii şi programe de prevenţie a accidentelor rutiere cauzate de probleme ale somnului, o dată cu încadrarea apneei în somn în categoria cea mai mare de risc pentru accidente prin adormire la volan.

La nivel mondial, cu toate că există diferenţe legislative, apneea în somn e recunoscută ca factor de risc pentru accidente şi diagnosticul de SAHOS interferă cu aptitudinea de a conduce vehicule, existând măsuri legislative care impun depistarea şi tratarea SAHOS la şoferi.” 1

La data publicării acestui articol, în România examinarea medicală pentru stabilirea aptitudinii de a conduce vehicule se face pe baza ORDINULUI nr. 447 din 24 martie 2003, revizuit 2007 şi în 2011.

Există la momentul actual un O R D I N pentru modificarea Anexei 2 la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr 1162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

Ordinul se află în transparentă decizională pe site-ul Ministerului Sănătății:

Contact: Daniel Verman

Tel: 021.3072.664
Afisat de la 08-08-2019 pana la 19-09-2019

Referat Ordin permise auto 2

Modif OMS 1162a

Fisa auto 014

Observatiile si propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa:propuneri@ms.ro,
Termenul limita pana la care se pot face propuneri este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ. 2

Acest ORDIN ar presupune ca șoferii care vor să obțină permis auto sau vor să-și reinoiască permisul pentru grupa II (conducători auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 si D1E) trebuie să meargă și la un control la un medic de pneumologie, pe langă celelalte controale obligatorii pană acum.

Controlul pneumologic care se va face pentru identificarea riscului de apnee în somn, se va realiza doar pentru solicitanții de permise pentru grupa II.

Bibliografie:

Sursa1: Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.

Sursa2: http://www.ms.ro/acte-normative-in-transparenta/pages/3/#6a3fb7cbf4

Leave a reply