Medicul specialist ORL are un rol important în terapia pacienților cu apnee în somn de tip obstructiv. Acesta poate recomanda diferite investigații specifice pentru a descoperi dacă există cauze obstructive la nivelul căilor aeriene superioare: la nivelul nasului, vălului palatin, luetei, amigdalelor, sinusurilor, la nivelul faringelui sau laringelui.
Sindromul de apnee obstructivă în somn (SASO) este o patologie multifactorială caracterizată prin:
- episoade repetitive de sforăit zgomotos și oprire a respirației în timpul somnului,
- simptome diurne ca oboseală, somnolență și tulburări de concentrare, dureri de cap matinale.
🔵 De ce este necesar un consult ORL pentru pacienții cu apnee în somn?
Obstrucția nazală cu sau fără respirație bucală, afecțiunile inflamatorii sau tumorale ale căilor aeriene dovedesc necesitatea imperioasă ca pacienții cu terapie CPAP pentru sindromul de apnee în somn să fie examinați de către un medic specialist ORL:
- căile respiratorii nazale obstrucționate: în cazurile de polipi nazali sau hipertrofie a cornetelor inferioare, deformări ale nasului sau ale septului nazal, cum ar fi sept deviat, sept dublu, hematom septal.
- afecțiuni inflamatorii ale nasului: răceală, rinosinuzită cronică sau rinită alergică, valul palatin mărit și/sau uvula mărită și volumul excesiv al țesutului gâtului.
- copiii cu amigdale mari și polipi – care sforăie adesea
- persoanele supraponderale cu țesut voluminos la nivelul gâtului
- chisturile sau tumorile localizate în sfera ORL pot provoca, de asemenea, obstrucții care duc la apariția sforăitului sau SASO.
- Obstrucţia nazală şi mărirea amigdalelor pot creşte riscul de apnee, ca şi faringele îngust: uitaţi-vă în oglindă cu gura deschisă pronunţănd vocala „a!”: dacă nu vedeţi omuşorul, pentru că e ascuns după rădăcina limbii, aveţi un faringe îngust la intrare şi un risc mare de apnee în somn. (s6)
🔵 Tratamentul general al apneei în somn de tip obstructiv are ca principiu menținerea permeabilității și stabilității căilor respiratorii superioare, astfel încât acestea să nu mai vibreze și să nu mai aibă tendința la colabare (turtirea spontană sau provocată a unui organ).
Cea mai eficientă soluție terapeutică pentru sindromul de apnee în somn este cea cu presiune pozitivă continuă. Este denumită generic terapie CPAP, și variantele sale AutoCPAP, BiPAP sau BiLevel.
Pot exista pacienți care să nu este aibă rezultate favorabile doar cu terapia CPAP. De aceea este necesar și un consult ORL. Există soluții alternative, din care cele mai eficiente sunt chirurgia căilor respiratorii superioare și utilizarea dispozitivelor de avansare mandibulară. Pentru recomandarea acestor tratamente este necesar un consult la un medic specialist ORL.
În multe situații, soluțiile de tratament non-PAP sunt combinate, pentru a obține cele mai bune rezultate pentru pacient. (s1)
🔵 Umidificarea are un rol esențial pentru sporirea confortului în utilizarea terapiei CPAP. Umidificarea este importantă pentru creșterea complianței terapiei CPAP.
Uscăciunea mucoasei nazale afectează activitatea ciliară. Când respirăm pe nas, aerul este încălzit, filtrat și umidificat în mod fiziologic.
Un procent mare în rândul pacienților cu apnee în somn raportează efecte secundare legate de uscarea căilor aeriene superioare și a aerului rece în timpul terapiei CPAP.
(s2)Presiunile crescute din tratamentul cu CPAP, fac dificilă adaptarea organismului de a încălzi și umidifica aerul inhalat. Consecințele presiunii CPAP sunt:
- uscarea mucoasei nazale, a gâtului,
- congestie nazală,
- iritație și apariția secrețiilor nazale,
- durere în gât.
Există o corelație între rezistența nazală crescută și toleranța redusă la terapia CPAP
(s3)În multe studii a fost arătată legătura dintre rezistența nazală crescută și toleranța redusă la terapia CPAP. Dar și legătura cu eficiența scăzută a acestui tip de terapie la pacienții cu obstrucție nazală semnificativă. În aceste cazuri, chirurgia nazală a fost corelată cu:
- creșterea timpului de utilizare a dispozitivelor CPAP,
- reducerea presiunilor utilizate pentru terapie,
- reducerea somnolenței diurne,
- dar și cu o creștere globală a calității vieții.
Friedman și colab. (s4) au raportat că intervenția chirurgicală nazală are o influență parțială asupra AHI (indicele de apnee-hipopnee), dar este eficientă pentru a reduce presiunea CPAP nazală.
Succesul tratamentului chirurgical în sfera ORL poate duce la reducerea cu mai mult de 50% a AHI, iar indicele AHI post operator < 20 de evenimente pe oră.
Ținând cont de fiziologia respirației și de fiziopatologia sindromului de apnee în somn, se consideră că o cale respiratorie nazală permeabilă este necesară ca o etapă în tratamentul sindromului de apnee în somn, fie că este vorba de soluții complet chirurgicale sau de terapii cu dispozitive CPAP sau de avansare mandibulară. (s5)
🔵 Multe dintre persoanele care fac terapie CPAP pentru sindromul de apnee în somn sesizează fie uscarea căilor aeriene superioare (nas, gât), fie sunt deranjate de inspirul aerului rece.
Ori de câte ori simțiți că aerul este foarte uscat, rece sau aveți senzație de disconfort local este bine să discutați cu medicul specialist la care sunteți în evidență sau sau să mergeți la un consult ORL.
Există câteva soluții pentru nasul uscat și înfundat în timpul terapiei CPAP pentru apneea în somn:
- Folositi un umidificator pentru a reduce uscarea sau iritarea mucoasei nazale:
Un dispozitiv CPAP care are un umidificator încălzit – ce se atașează la dispozitivul CPAP, vă poate ajuta. Puteți regla nivelul de umidificare.
Folositi umidificatorul încă din prima noapte de terapie. Umidificarea aerului și încălzirea acestuia sunt esențiale pentru eficiența maximă a terapiei CPAP și evitarea uscării mucoasei nazale. - Adresați-vă reprezentantului nostru VitalAire să vă arate tuburile speciale încălzite disponibile și potrivite dispozitivului Dvs CPAP care pot diminua condensul și încălzesc aerul, creând un confort suplimentar al terapiei.
- Verificați pentru a vă asigura că masca Dvs CPAP se potrivește bine:
O mască cu scurgeri de aer vă poate usca nasul. Dacă trebuie să strângeți curelele des pentru a preveni scurgerile de aer, poate însemna că masca CPAP nu se potrivește corect. - Spray-ul nazal (salin sau decongestionant):
Utilizarea unui spray nazal (salin sau decongestionant) la culcare poate, de asemenea, ușura un nas uscat și înfundat. Dacă simptomele persistă, consultați un medic specialist ORL care să vă recomande tratamentul adecvat. - Senzația de gură uscată se poate asocia nasului înfundat:
Dacă respirați pe gură în timpul somnului sau dormiți cu gura deschisă, terapia CPAP poate accentua senzația de gură uscată.
Comunicați acest aspect medicului specialist la care sunteți în evidență și reprezentantului nostru VitalAire pentru a vă recomanda tipul de mască CPAP potrivit. O soluție utilă ar fi o mască full-face sau oro-nazală, care să vă acopere gura și nasul și care pot funcționa bine pentru Dvs.
Un umidificator încălzit suplimentar care se atașează la dispozitivul Dvs CPAP vă poate ajuta, de asemenea.
🔵 În concluzie, colaborați cu medicul Dvs și reprezentantul Vitalaire pentru a vă asigura că aveți masca și dispozitivul CPAP potrivite pentru Dvs. Mergeți la un medic specialist ORL atunci când sesizați că aveți probleme de uscăciune a mucoasei nasului sau gurii, sau aveți nasul înfundat.
Aceste vizite la medic sunt importante și pot ajuta la rezolvarea oricăror probleme prin ajustări de presiune a terapiei, setări de confort sau depistarea din timp a cauzelor disconfortului local de la nivelul nasului, gurii sau ochilor.
Poate dura ceva timp pentru a găsi setările corecte și pentru a vă obișnui cu masca și dispozitivul CPAP.
Cu timp și răbdare, terapia CPAP vă poate schimba în mod pozitiv calitatea vieții și sănătatea.
Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.
Surse:
1,3,5 Rolul chirurgiei de permeabilizare nazală în managementul Sindromului de apnee obstructivă în somn/The role of nasal surgery in management of Obstructive Sleep Apnea Syndrome.” Articol Revista de Pneumologie, Medical Market, Dr. Ioan Alexandru Bulescu.
2. Complianța la terapia apneei în somn/ Compliance with sleep apnea therapy” Articol Revista de Pneumologie, Medical Market, Dr. Diana-Raluca Velescu
4. Friedman M et al (2000) “Effect of improved nasal breathing on obstructive sleep apnea.” Otolaryngol Head Neck Surg 122:71–74
6. „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress – prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului
Credit foto: Unsplash brittany-colette
