Scaderea in greutate si CPAP “Iată o întrebare foarte frecventă la consultaţia pentru apneea in somn.
Apneea în somn de tip obstructiv fiind în mod caracteristic asociată cu obezitatea, orice persoană cu exces ponderal se aşteaptă ca scăzând în greutate să dispară şi apneea.
Principiile de tratament pentru sforăit se bazează pe principiul înlăturării obstacolului din calea aerului.
Cei care sforăie sunt sfătuiţi să scadă în greutate pentru a debloca gâtul de povara ţesutului gras.
Se mai recomandă oprirea fumatului pentru a reduce iritaţia locală.
Și să se evite poziţia dorsală în somn (dormitul pe spate) pentru că în această poziţie forţa gravitaţională atrage ţesuturile moi din zona gâtului, precum şi baza limbii, cu blocarea respiraţiei.
Așadar, acumularea de grăsime în jurul gâtului comprimă căile respiratorii din exterior, ca un manşon.
Întradevăr, obezitatea predispune la apnee în somn, dar apneea poate apare şi la persoanele cu greutate normală.
Obezitatea este cel mai important factor de risc pentru SAHOS – sindromul de apnee în somn de tip obstructiv. Prezenţa sa crescând de 10 ori riscul pentru această boală. Indicele de masă corporală (IMC) intră în majoritatea formulelor de calcul pentru predicţia riscului de SAHOS.
Scăderea în greutate ameliorează mult severitatea apneei în somn şi scade nivelul de presiune din CPAP. Ceea ce poate face tratamentul mai confortabil.
Promisiunea dispariţiei apneei cu scăderea în greutate nu este una onestă, pentru că nu a fost susţinută până în prezent de dovezi.
Cea mai spectaculoasă scădere ponderală o oferă actualmente chirurgia bariatrică. Se îndepărtează, micşorează cu inel de silicon sau se scurtcircuitează (se coase) o porţiune din stomac şi persoana pierde din greutatea corporală. Această metodă este rezervată obezităţii extreme cu complicaţii. Sinteza rezultatelor publicate arată că la mai mult de jumătate din pacienţii care scad în greutate după chirurgie bariatrică, apneea în somn persistă ca diagnostic.
Scăderea în greutate prin metode mai puţin radicale decât chirurgia bariatrică lasă o proporţie şi mai mare de pacienţi cu apnee în somn restantă după normalizarea greutăţii.
Explicaţia ar consta în mecanismul mixt de apariţie şi perpetuare a apneei în somn, care include pe lângă obezitate. Anomalii anatomice locale cranio-faringiene şi nazale, instabilitatea nervoasă a controlului respiraţiei în somn, distrugerea terminaţiilor nervoase faringiene datorită leziunilor mecanice nocturne repetate.
La fiecare 10 kilograme pierdute, se recomandă re-titrarea presiunii pozitive.
La cererea pacientului sau la ameliorarea semnificativă a simptomelor de apnee, se recomandă repetarea înregistrării nocturne fără CPAP după „wash-out”, pentru re-încadrarea diagnosticului de apnee.
Eficienţa tratamentului se măsoară prin capacitatea de a suprima apneile, microtrezirile si hipoventilaţia în toate stadiile somnului şi indiferent de poziţia corpului, astfel încât somnolenţa diurnă să devină clinic neglijabilă. În final, se urmăreşte obţinerea unui somn odihnitor şi absenţa microtrezirilor şi a desaturărilor.”
Sursa: Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sînziana Lovin. Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC din Iași. Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie. Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.
