Somnolenta excesivă este un motiv serios și frecvent de solicitare a consultului medical
Unul din efectele deprivării acute de somn este somnolența.
Astenia, lipsa de energie, depresia şi somnolenţa propriu-zisă sunt des întâlnite în practica medicală.
Somnolenţa patologică, adică cea care interferă sistematic cu funcţionarea normală, apare la 7% – 13% din populaţia generală şi la 20% – 25% din pacienţii care solicită consult la medicul de familie.
Somnul tău. Confortul tău. Viața ta.
Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Somnolenta excesivă este descrisă ca tendinţa irezistibilă de a adormi în circumstanţe nepotrivite.
Clasificarea internaţională a tulburărilor somnului (International Classification of Sleep Disorders, Second Edition ICSD-2) defineşte somnolenţa excesivă ca fiind incapacitatea apărută zilnic sau aproape zilnic timp de 3 luni de a rămâne treaz în timpul episoadelor diurne majore de veghe, soldându-se cu aţipiri involuntare.
Somnolenta și cauzele ei
Cea mai comună cauză de somnolenta excesivă diurnă este privarea voluntară de somn din motive socio-profesionale: în prezent dormim cu 20% mai puţin decât generaţiile precedente, datorită solicitărilor impuse de ritmul vieţii contemporane.
Creierul uman acumulează o „datorie de somn”, manifestată prin somnolenţă, atunci cand are loc o privare de somn.
Privarea de somn poate fi:
- cantitativă (ore insuficiente de somn)
- calitativă (somn neodihnitor sau „neprofitabil”, aşa cum este descris adesea de pacienţii din mediul de afaceri).
Somnul neodihnitor poate fi:
- fie insuficient de profund,
- fie fragmentat de evenimente exterioare (igienă a somnului necorespunzătoare),
- fie fragmentat de evenimente interne: respiratorii (sforăit, pauze respiratorii în somn – apnee, hipopnee, astm nocturn etc); neurologice (mişcări anormale, senzaţii anormale; dureri somatice; nevoia de a urina noaptea etc).
La populaţia adultă, cauza cea mai frecventă de fragmentare a somnului e reprezentată de apneea în somn (o boală caracterizată de pauze respiratorii în somn).
Unii pacienţi cu tulburări de somn descriu lipsa de energie din timpul zilei ca „oboseală” în loc de somnolenţă. Sindromul astenic este descris ca:
- letargie,
- slăbiciune,
- lipsa motivaţiei,
- oboseală fizică şi psihică, uneori cu nuanţe depresive.
Avem somnolență în timpul zilei. Ce facem mai departe?
În faţa unui pacient care declară somnolenţă diurnă excesivă, există 5 direcţii de orientare către cauza care ar putea explica somnolenţa, în vederea îndrumării pacientului către specialitatea medicală potrivită, pentru a putea continua investigaţiile într-o direcţie logică:
- Sforăit (sau alte probleme respiratorii în somn) – testul indicat: polisomnografie.
- Mişcări anormale nocturne: sugestive pentru RLS sau PLMS (boli neurologice caracterizate prin mişcări ale picioarelor ce interferă cu somnul, diagnosticate şi tratate de neurolog); testul indicat: polisomnografie.
- Ritmicitate sau durată anormale a somnului (tulburări de ritm circadian sau insomnii: de adresat în neurologie sau psihiatrie); teste indicate: jurnalul somnului, actigrafie.
- Atacuri de adormire bruscă şi uneori pierderea tonusului muscular cu căderi la emoţii (narcolepsie cu cataplexie, boală neurologică relativ rară diagnosticată de obicei la vârstă tânără); testul indicat: testul de adormire multiplă (MSLT multiple sleep latency test).
- Medicamente care pot produce somnolenţă (sedative, hipnotice, neuroleptice, anticonvulsivante sau antalgice opiacee) sau stimulente care pot scădea eficienţa somnului nocturn (cofeină, teofilină, cortizon etc).
O somnolenta excesivă apărută abrupt în evoluţia unei boli medicale cronice ca diabetul sau ciroza hepatică poate fi prodromul unei come, în acest caz nefiind vorba de o patologie a somnului, ci de decompensarea bolii de bază.
Algoritmul de explorări al pacientului cu somnolenţă excesivă presupune cuantificarea acestei somnolenţe cu ajutorul unor scale, apoi urmează instrumentele subiective de screening pentru diverse patologii, urmate de metode instrumentale de confirmare.
Oricare ar fi cauza somnolenței Dvs, vă recomandăm să mergeți la medic.
Așadar, vă recomandăm să fiți atenți la somnul partenerului sau partenerei Dvs.
Dacă depistați din timp anumite semne care vă pun pe gânduri, nu ezitați să mergeți la un medic pneumolog cu Competență în Somnologie. Medicii specialiști cu Competență în Somnologie sunt cei care pot pune un diagnostic de certitudine pentru Sindromul de Apnee în Somn de tip Obstructiv (SASO) – medici din specialitățile de pneumologie, medicină internă, ORL, cardiologie, medicina muncii, neurologie, neurologie pediatrică, pediatrie.
În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic pneumolog cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40.
Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs.
Intotdeauna merită să ne amintim că, dacă există terapii care ne pot îmbunătăți viața de zi cu zi, este bine să știm de ele și să le facem în condiții de confort și siguranță.
Pentru că sănătatea noastră este tot ce contează.
Și pentru că sănătatea are un cost.
Credem că trebuie să schimbăm modul în care ne pasă.
Iar schimbarea începe cu noi înșine.
Pentru ca să ne fie bine. Și să ne bucurăm de viață.
Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.
