Cat trebuie sa dormim este impus de stilul de viaţă contemporan care are un impact negativ asupra calităţii somnului. Durata optimă de somn este o noţiune la fel de individuală ca şi cantitatea optimă de hrană.
Cat trebuie sa dormim – Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire. Promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.
Informarea este cea mai sigură cale pentru menținerea sănătății noastre. Să aflăm din timp tot ceea ce este necesar pentru a acționa în cunoștință de cauză.
Durata medie de somn necesară adultului este de 8 ore, cu extreme între 3 şi 12 ore.
Există persoane cu nevoi reduse de somn în mod fiziologic (denumiţi „short sleepers”. Din păcate expresie intraductibilă, semnificând „persoane cu somn scurt”), cărora 6 ore de somn le sunt suficiente.
Persoanele cu somn lung – „long sleepers” au nevoie de 9 – 10 ore de somn pe noapte pentru a nu prezenta semne de privare de somn.
Aceste diferenţe sunt programate genetic, deoarece factorii de mediu (temperatură, expunere la lumină, factori socioprofesionali şi culturali) nu pot explica pe deplin aceste diferenţe.
De asemenea o variantă a normalului o reprezintă:
🔵 tendinţa matinală (morningness; „early birds”: trezire devreme dimineaţa, funcţionare optimă începând cu ora 6 A.M., adormire înainte de ora 10 P.M.)
sau
🔵 tendința vesperală (eveningness; „night owls”: adormire după miezul nopţii, trezire tardivă, funcţionare optimă după-amiaza şi seara).
Nevoia individuală de somn
Se defineşte ca durata optimă de somn care permite o bună funcţionare în timpul zilei şi o impresie subiectivă de lipsă a somnolenţei.
Perioadele de vacanţă permit estimarea corectă a acestei nevoi.
Privarea parţială prelungită de somn produce alterarea performanţelor diurne şi grave perturbări ale stării de sănătate.
Cum ne afectează lipsa somnului?
S-a constatat că privarea parţială de somn produce după 2 săptămâni aceeaşi alterare a performanţelor ca o privare acută totală de 1 noapte.
Privarea acută totală de somn afectează precizia.
Privarea cronică parţială provoacă erori de raţionament şi strategie fără afectarea majoră a preciziei.
De asemenea, lipsa somnului duce la:
- perturbarea controlului emoţional (scăderea toleranţei la frustrare, nervozitate),
- scăderea imunităţii,
- tulburări în menţinerea unei temperaturi constante (alterarea termoreglării – aţi observat că vă e frig când sunteţi obosiţi?),
- creştere în greutate (persoanele private de somn nu-şi pot controla apetitul şi consumă dulciuri în exces pentru a oferi creierului o sursă de energie imediată),
- tulburări endocrine şi disfuncţii sexuale.
Pentru cei interesați, puteți găsi informații despre perioadele de somn în funcție de vârsta copilului și despre CÂT ŞI CUM TREBUIE SĂ DOARMĂ UN COPIL
Lipsa de somn la copil se manifestă prin hiperactivitate cu agresivitate şi tulburări de concentrare. Un copil „turbulent” este cu mare probabilitate un copil privat de somn.
În „miezul” creierului uman se găseşte o structură ancestrală numită hipotalamus, un fel de microcip, care controlează majoritatea funcţiilor instinctuale (somn, apetit alimentar, termoreglare, activitate sexuală). Astfel se explică de ce perturbarea unei verigi din „lanţul” instinctelor le afectează pe toate celelalte.
Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEE IN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.