Complianța pacienților la terapia CPAP – o continuă provocare pentru medicii specialiști

Complianța pacienților la terapia CPAP – o continuă provocare pentru medicii specialiști

Terapia CPAP (Continous Positive Airway Pressure) reprezintă tratamentul standard în Sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO).

CPAP normalizează arhitectura somnului, reduce somnolența în timpul zilei, îmbunătățește activitățile cognitive și reduce riscul de evenimente cardiovasculare. Beneficiile terapiei CPAP sunt binecunoscute. Cu toate acestea acceptanța și aderența la această terapie sunt scăzute. La 1 an de la începutul terapiei, mai putin de 50% din pacienți rămân complianți la terapie.
Deși nu există un consens privind numărul de ore/noapte de utilizare a terapiei CPAP pentru a considera pacientul cu SASO compliant, majoritatea studiilor consideră 4 ore/noapte un număr suficient de ore pentru normalizarea somnolenței în timpul zilei, a calității vieții și a funcției neurocognitive, minim 80% din nopți.

Principalele cauze de non-complianță la CPAP sunt:

  • Disconfortul dat de interfața (masca) utilizată
  • Uscăciunea mucoasei nazale
  • Iritații cutanate date de interfață
  • Intoleranța la presiune
  • Durerea toracică la folosirea CPAP
  • Rinita cronică alergică/non-alergică netratată
  • Intervenția pacientului în meniul de presiuni cu modificarea presiunilor prescrise incidental

Se estimează că 29% până la 83% dintre pacienți sunt non-complianți, atunci când nonaderența este definită ca o medie de ≤ 4 ore de utilizare pe noapte.

🔵Cum să îmbunătățim complianța la CPAP?

Este o întrebare pe care fiecare specialist somnolog trebuie să și-o pună din momentul recomandării terapiei CPAP:

  • identificarea comorbidităților,
  • a medicamentelor folosite de pacient pentru diverse comorbidități,
  • evaluarea sferei ORL,
  • particularitățile masivului cranio-facial,
  • identificarea factorilor psihoemoționali care pot duce la o aderență scăzută,
  • anxietatea, depresia,
  • insomnia de diverse forme.
    Toate acestea fac parte din anamneza minuțioasă care trebuie realizată de specialist la primul contact cu pacientul.

De exemplu, un pacient care asociaza SASO și insomnie secundara anxietății și depresiei, nu va fi compliant la terapia CPAP decât daca vom trata și insomnia!

🔵Asocierea umidificatorului din prima noapte de terapie – noaptea de titrare a presiunii CPAP.

Adăugarea umidificatorului îmbunatățește complianța.

În special la pacienții cu rinita alergică sau rinită cronică non-alergică. Acești pacienți au o mucoasă nazală mai sensibilă, prin inflamație la aerul uscat. Se va evita astfel, de la inițierea terapiei, apariția disconfortului dat de uscaciunea mucoasei nazale, factor cunoscut ca implicat în scăderea complianței la CPAP.

🔵Adaptarea pacientului la CPAP în noaptea de titrare este esențială pentru obținerea unei bune complianțe la CPAP pe termen lung.

Noaptea de titrare trebuie să înceapă cu acomodarea pacientului la CPAP, alegerea măștii celei mai confortabile pentru pacient.
Ori de câte ori este posibil, încercăm să folosim măștile noi pillow, diverse modele și mărimi, care sunt extrem de confortabile pe termen lung, lăsând varianta nazo-facială pentru ventilație în special în acut.
Pentru un pacient care doarme predominant pe burtă, vom prefera masca pillow cu prindere sus, a cărei tubulatură permite rotarea acesteia la 360gr.

🔵Dacă pacientul asociază rinita alergică sau non-alergică, tratamentul acesteia este obligatoriu, pentru o toleranță cât mai bună la CPAP.

Acomodarea la CPAP trebuie realizată cu mare atenție și grijă de către tehnicianul de somn, unul din elemente fiind alegerea măștii celei mai confortabile.
Pacientul este pus să respire cu masca aleasă, preferabil cu contact minim nazal, la o presiune minimă de 4 cm H2O, înainte de a adormi, pentru a se putea adapta inițial la dispozitiv. Apoi se crește treptat presiunea, se reglează funcția de Flex (flectarea presiunii pe expir) în funcție de confortul pacientului. Asistenta/tehnicianul de somn trebuie să înceapă educația pacientului în ceea ce privește această terapie.

🔵Fiecare laborator de somnologie trebuie să aibe propriul protocol de titrare CPAP, care trebuie respectat.

Educația pacientului începe în cadrul primei consultații, se continuă de către asistentă în timpul nopții de diagnostic și apoi de terapie.
La fiecare contact cu pacientul se continuă educația acestuia privind terapia CPAP, beneficiile acestei terapii, ce probleme tehnice pot să apară.

Vizitele de follow-up și monitorizarea terapiei pacienților

🔵Prima vizită de monitorizare și follow-up se recomandă după prima lună de terapie.

Prima lună este considerată ca fiind esențială pentru adaptara pacientului la această terapie. Majoritatea pacienților se adaptează destul de ușor, dar adaptarea poate fi diferită de la pacient la pacient.

Controlul terapiei se realizează prin citirea cardurilor de complianță, modificarea parametrilor CPAP în cazul în care indicele AHI rezidual>5/h de somn, sau dacă au apărut probleme de complianță.
De multe ori, o modificare aparent minoră, de 0,5 cmH20 sau Flex de la 1 la 2 cmH2O, poate fi esențială pentru complianța și confortul pacientului.

🔵Ulterior, vizitele de follow-up se programează la 3 luni și 6 luni.

Atingerea terapiei optime și satisfacerea nevoilor de confort a pacientului pot fi o provocare pentru specialistul în somnologie, care necesită o evaluare continuă, prin cardul de complianță și discuții cu pacientul.

Ce informații îmi oferă cardul de complianță?

Se obțin date despre indexul AHI rezidual, utilizarea medie/noapte sau lipsa de utilizare, pierderile aeriene non-intenţionale (leaks), presiune medie CPAP utilizată.
O abordare individualizată pentru fiecare pacient pentru a decela care sunt motivele pentru o slaba complianță sunt necesare în cadrul medicine personalizate.
Întotdeauna vor fi investigate sistematic cauzele și explicațiile medicului către pacient sunt esențiale pentru îmbunătățirea complianței la CPAP.

Telemedicina în monitorizarea pacienților cu SASO

În ultimul an, a devenit disponibilă și în România, posibilitatea de monitorizare de la distanță a pacienților prin platforma Airview Resmed.
Pacienții sunt înregistrați în acest sistem de monitorizare conform legilor GDPR în vigoare.
Specialistul poate avea date în timp real despre pacienții aflați în tratament CPAP, în principal date de complianță și terapie, precum și posibilitatea de a modifica de la distanță parametrii dispozitivului, atunci când este necesar.

Medicina este o artă, iar cheia terapiei CPAP în apneea în somn este arta specialistului somnolog de a-și ține pacientul compliant la terapia CPAP.

Este ușor să prescrii un CPAP, cel mai greu însă este să asiguri complianța pacienților la terapia CPAP!

Prezentul articol a fost scris de Dr. Lavinia Davidescu, Medic primar pneumolog-somnolog, Doctor în Științe Medicale, Asist. Univ. Dr. – Facultatea de Medicină și Farmacie Oradea și publicat în numărul de anul acesta al Revistei PneumologiaMedical Market. VitalAire România l-a publicat prin amabilitatea și bunăvoința ambelor surse, pentru ca informația să ajungă și la cititorii site-ului nostru.