Apneea în Somn – răspunsuri la întrebări frecvente

Apneea în Somn – răspunsuri la întrebări frecvente

Cât de frecventă este apneea în somn?

(1) Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) este o afecţiune care afectează:
10-17 % din bărbați,
3-9 % din femei,
2-3 % din populația infantilă
25-30 % din șoferii profesioniști.

Cum arată pacientul tipic pentru apneea în somn?

(2) Modelul tipic este reprezentat printr-un bărbat supraponderal care acuză:

  • sforăit zgomotos,
  • senzaţie de sufocare în timpul nopţii,
  • nicturie – urinare frecventă noaptea,
  • somnolenţă marcată în timpul zilei şi o uşoară deteriorare cognitivă,
  • un istoric de apneei sesizate de aparţinători în timpul somnului (oprirea respirației în timpul somnului)
  • posibile efecte asupra sistemului cardiovascular.

Ce riscuri prezintă pacienții cu apnee în somn?

În general, simptomele se dezvoltă în ani şi progresează odată cu creşterea în greutate, înaintarea în vârstă şi la menopauză.
Diagnosticul SASO necesită o evaluare combinată a elementelor clinice alături de un studiu obiectiv în timpul somnului.

Pacientii cu SASO prezintă un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială, accident vascular cerebral (AVC) şi infarct miocardic, prezentând morbiditatate şi mortalitate cardiovasculară ridicate.
SASO se asociază indirect cu rezistenţa la insulină, diabetul zaharat şi sindromul metabolic, iar pacienţii netrataţi prezintă un risc crescut de accidente rutiere. (12)

(3) Simptome în timpul nopţii:
  • apnei raportate de aparținători – întreruperea respirației în timpul somnului
  • sforăit,
  • senzaţie de sufocare nocturnă,
  • somn neodihnitor,
  • transpiraţii nocturne,
  • congestie nazală,
  • hipersalivaţie,
  • reflux gastro-esofagian,
  • disfuncție erectilă.
(4) Simptome în timpul zilei:
  • somnolenţă excesivă,
  • fatigabilitate- oboseală,
  • uscăciunea gurii,
  • cefalee matinală – durere de cap dimineața,
  • deficit de concentrare și atenție,
  • iritabilitate,
  • schimbări de dispoziţie.

Somnolența este un semn de apnee în somn?

(5) Somnolenţa diurnă excesivă

Somnolenţa este un fenomen omniprezent.

În încercarea de a restabili fluxul de aer prin căile respiratorii îngustate în cazul unei apnei obstructive, pacientul depune eforturi respiratorii progresive până când se trezeşte din somn şi îşi reia respiraţia normală.

Trezirile frecvente din somn conduc la fragmentarea somnului cu reducerea duratei somnului.

Simptomele progresează gradat şi mulţi pacienţi nu sunt conştienţi de această problemă până în momentul în care activitatea şi performanţele le sunt afectate sever.

Astfel, doar o pătrime din pacienţii cu SASO acuză somnolenţa ca fiind principalul simptom, în timp ce ~ 50% acuză lipsa energiei, oboseala şi epuizarea ca simptome de bază.

Pacienţii subestimează frecvent severitatea somnolenţei, punând-o pe seama vieţii cotidiene aglomerate şi a muncii.

Dacă sunt supraponderal pot avea un risc crescut de apnee în somn?

(6) Obezitatea

Obezitatea este o cauză majoră de obstrucție a căilor aeriene superioare, prin depozitele adipoase locale și infiltrarea lipidică a limbii.

Obezitatea este considerată unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru SASO.

70% dintre subiecţii cu un indice de masă corporală (IMC) ≥ 40 kg/m2 suferă de SASO.
Excesul de ţesut adipos de la nivelul zonei anterolaterale a gâtului până la nivelul căilor aeriene superioare se întâlneşte atât la pacienţii obezi cât şi la cei normoponderali cu SASO.

Ce înseamnă indice de masa corporală și de ce îl calculează medicii?

(7) Masa corporală

Conform Dnei Dr. Raluca Sanda Visan, Medic primar Diabet, nutritie si boli metabolice de la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament „Dr. Victor Babes” din București, „Indicele de masa corporala – IMC – este un indicator oficial de calculare a greutatii corporale ideale, pentru o inaltime data. In primul rand, indicele de masa corporala ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana – gradul de obezitate. De asemenea, indicele de masa corporala poate fi folosit pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a ajunge la greutatea ideala, pentru inaltimea sa.”

(7) <Un indice de masă corporală crescut (BMI >/= 25) este asociat cu un risc crescut de AVC la bărbați şi femei, în principal mediat de hipertensiunea arterială concomitentă şi diabet.

Grăsimea abdominală este un factor de risc pentru AVC la bărbați, dar nu şi la femei.
Deşi scăderea ponderală reduce tensiunea arterială, nu scade riscul de AVC.> (7)

De ce se măsoară circumferința gâtului  în timpul consultației la medicul specialist pneumolog?

Pentru că între această dimensiune a gâtului și gradul de severitate a sindromului de apnee în somn există o corelație directă.
Este posibil să aveți risc crescut de apnee de somn dacă sunteți bărbat, supraponderal, de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, și cu o circumferință groasă a gâtului.

O circumferinţă a gâtului > 43 cm la bărbați și > 41 cm la femei reprezintă un risc semnificativ mai ridicat pentru sindromul de apnee în somn.

Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog: ”Zona prin care circulă aerul, diametrul căilor aeriene se diminuează în timpul nopții la nivelul gâtului și capului și gâtului ajung și mai multe lichide. Această creștere a cantității de lichide contribuie suplimentar la diminuarea capacității respiratorii. Sunt persoane care se trezesc cu fața umflată, umflături sunt și în exterior și în interior”. (13)

Există o legătură între accidentele vasculare cerebrale (AVC) și tulburările respiratorii din timpul somnului?

(8) Tulburările respiratorii în timpul somnului

Tulburările respiratorii în timpul somnului reprezintă atât un factor de risc cât şi o consecință a AVC şi se asociază cu prognostic mai prost pe termen lung şi mortalitate crescută a AVC pe termen lung.
Peste 50% din pacienții cu AVC au tulburări respiratorii în timpul somnului, majoritatea sub forma apneei obstructive de somn (AOS).
Aceasta se poate ameliora spontan după un AVC, dar poate necesita tratament.
Presiunea respiratorie pozitivă continuă este tratamentul de elecție pentru AOS. Oxigenul şi alte forme de ventilație pot fi utile în alte forme (de exemplu centrale) de tulburări respiratorii ale somnului.

Ce consecințe are oboseala asupra organismului?

(9) Oboseala

Aproximativ 70% din pacienții cu AVC (stroke – accident vascular cerebral) pot prezenta fatigabilitate – oboseală „patologică”.
Oboseala reprezintă un predictor independent de mortalitate şi disabilitate funcțională.
Apare mai frecvent la femeile în vârstă, persoane cu disfuncții ale activităților cotidiene, persoane singure sau instituționalizate şi în prezența unei stări generale afectate, anxietății, depresiei.
Tratamentul se bazează pe optimizarea factorilor psiho-somatici:

  1. exercițiu fizic,
  2. igiena somnului,
  3. climat protectiv socio- familial
  4. terapii cognitive comportamentale.

Cine poate pune un diagnostic de apnee în somn?

Medicul este singurul care vă poate pune diagnosticul de Sindrom de Apnee în Somn.

Dacă regăsiți semnele sau simptomatologia descrisă mai sus la Dvs sau la cei din jurul Dvs, nu ezitați să mergeți la medic.
Există și în România medici specialiști cu Competență în SOMNOLOGIE. Acești medici pot fi din diverse specialități medicale: pneumologie, ORL, medicină internă.

(10) Diagnosticul pozitiv de SASO se bazeaza pe 3 etape importante:
1. Evaluarea simptomatologiei:
  • a. Simptomele diurne;
  • b. Simptomele nocturne
2. Evaluarea istoricului clinic si a investigatiilor:
  • a. Comorbidități,
  • b. Medicamentație;
  • c. Examinarea fizică;
  • d. Teste diagnostice (TA, ECG, gaze sanguine, etc).
3. Teste specifice:
  • a. Teste funcționale diurne;
  • b. Evaluare polisomnografică nocturnă

Ce înseamnă terapia CPAP și ce durată are?

Terapia CPAP sau terapia cu presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii este un tratament obișnuit pentru apneea obstructivă în somn.
Un dispozitiv CPAP este de fapt un aparat care folosește un furtun și o mască pentru a furniza o presiune pozitivă și constantă a aerului la nivelul căilor respiratorii superioare: nas și gât. Pentru a le menține deschise în timpul somnului, când țesuturile moi de la nivelul gâtului presează și nu mai permit trecerea naturală a aerului.

(11) Tratamentul sindromului de apnee în somn cu presiunea pozitivă continuă pe mască nazală sau oro-nazală (terapia CPAP) este cel mai eficient tratament pentru apneea severă.

În terapia cu CPAP (continuous positive airway pressure), aerul din încăpere este luat și suflat cu o presiune pozitivă în căile aeriene pe toată durata nopții.
Dispozitivele medicale care fac aceasta sunt minicompresoare computerizate care trimit aerul printr-un tub / furtun și o mască la nivelul nasului (și a gurii – la pacienții care respiră și pe gură).
Acest aer cu presiune pozitivă deschide căile respiratorii, în special la nivelul hipo-faringelui, prevenind colapsul părților moi.
Utilizarea CPAP in timpul somnului în SASO reduce semnificativ somnolența diurnă excesivă și fragmentarea somnului, ameliorând funcțiile neuro-cognitive cum ar fi capacitatea de concentrare, atenție și de învățare.

Când se explică pacienţilor utilitatea CPAP, se foloseşte des comparaţia cu ochelarii: cât avem ochelarii pe nas, vedem să citim; când îi dăm jos, iar nu vedem. Pacienţii înţeleg imediat: vor avea rezultate atât timp cât vor face terapia CPAP.

Tratamentul cu CPAP este permanent în majoritatea cazurilor.
Presiunea terapeutică poate însă varia cu greutatea corporală, cu vârsta, cu bolile care se adaugă în timp etc.”(14)

Aderența la tratamentul cu CPAP poate fi o problemă, rata acesteia variind între 50-60% la un an, determinând scăderea efectului terapeutic, mulți pacienți ramânând cu risc crescut de a dezvolta comorbidități cardiovasculare.

Într-un articol viitor vom vorbi despre aparatele CPAP și sfaturile specialiștilor pentru evitarea problemelor comune și obișnuite care apar la folosirea acestor dispozitive pentru tratarea apneei în somn.

Sursa (1), (2), (3), (4), (5), (9), (10), (11), (12): curs_20de_20pneumologie_20pentru_20studenti.pdf
Sursa (7), (8), (9): GHID DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT PENTRU BOLILE CEREBROVASCULARE. RESPONSABIL Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, Preşedinte Comisia de Neurologie şi Neurologie Pediatrică a Ministerului Sănătății – http://www.cardioiliescu.ro/doc/ghid%201_8292_5994.pdf
Sursa (13): Autor: https://stirileprotv.ro/stiri/csid/grasimea-in-gat-risc-de-infarct-si-accident-vascular-de-ce-trebuie-sa-mergi-la-doctor-daca-ai-apnee-in-somn.html