TRATAMENTUL CPAP PENTRU APNEEA ÎN SOMN

Apneea în somn este un sindrom ciudat. Putem să suferim de apnee în somn și să nu știm. Tratamentul CPAP pentru apneea in somn este metoda cea mai recomandată de medicii specialiști cu competență în somnologie.
Pentru că simptomele apneei în somn sunt comune, obișnuite. Nici să nu ne gândim că avem simptome specifice apneei în somn:

• durerile de cap matinale,
• obosela și somnolența în timpul zilei,
• tulburarile de memorie, atenție și concentrare,
• senzația de somn la volan în timpul condusului,
• anxietatea sau depresia,
• tulburarile sexuale.
• sforăitul puternic, zgomotos,
• apneile (întreruperea respirației în timpul somnului) constatate de partener sau alte persoane,
• somnul agitat, neodihnitor, însoțit de micțiuni frecvente în cursul nopții și transpirații nocturne.

Programul „SĂNĂTATEA SOMNULUI” VitalAire promovează educarea și conștientizarea sănătății somnului și se bazează pe faptul că fiecare dintre noi este unic și are necesități și dorințe specifice.

Informarea este cea mai sigură cale pentru menținerea sănătății noastre. Să aflăm din timp tot ceea ce este necesar pentru a acționa în cunoștință de cauză.

Regăsiți simptomele de mai sus la Dvs sau la cei dragi?

Sforăitul este cel mai frecvent și mai comun simptom întâlnit în sindromul de apnee în somn.

Cel puţin 50% din adulţi sforăie, iar între 60 şi 65 de ani 60% din bărbaţi şi 40% din femei sforăie frecvent.
Știați că un sforăit puternic poate atinge 85 decibeli?
Comparați cu o mașină de spălat care produce 70 dB, un aspirator care ajunge la 80dB și un storcător de fructe care produce cam 90dB.

Și astfel vă dați seama cam cât de deranjant este sforăitul pe termen lung pentru partenerul Dvs.

Mulți dintre noi nu ne gândim că sforăitul, dacă mai este însoțit și de un anumit grad de apnee de-a lungul nopții, ne afectează propria sănătate, dincolo de jena socială.

Dacă transpirați mult noaptea, vă agitați în somn, vă treziți sufocat sau urinați des noaptea, ar putea exista explicaţii legate de sindromul de apnee în somn.

Manifestările apneei în somn ţin de efectele pe care oprirea repetată a respiraţiei o are asupra organismului.
Persoanele afectate de apnee sunt private cronic de somn. Pentru că în fiecare noapte creierul nu reuşeşte să parcurgă toate stadiile ciclurilor de somn, el fiind obligat să rămână în stadii superficiale de somn pentru a a asigura reluarea respiraţiei.

“Tratamentul Sindromului de Apnee Obstructivă în Somn are ca scop suprimarea apneilor, a desaturărilor şi a microtrezirilor. Cea mai eficientă metodă o reprezintă menţinerea deschisă a căilor aeriene superioare printr-o coloană de aer cu presiune pozitivă continuă: CPAP (Continous Positive Airway Pressure).

Tratamentul cu presiune pozitivă continuă CPAP este validată pentru tratamentul SAHOS din 1981

Dispozitivul medical (aparatul) care generează presiunea poate fi de tip:

• CPAP (Continous Positive Airway Pressure) care generează presiune constantă.
• BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure) cu 2 niveluri de presiune (una mai mare în inspir şi una mai mică în expir).

Dispozitivul de tip BiPAP este în general recomandat în două situaţii:

1. când pacientul nu tolerează presiunea constantă şi are senzaţia că expiră împotriva unei bariere. În acest caz o presiune expiratorie (EPAP) mai mică decât cea inspiratorie (IPAP) creşte confortul.
2. când există şi alte dificultăţi respiratorii mecanice datorate unei dinamici toracice defectuoase, asociate sau nu la apneea în somn (obezitate extremă cu blocarea diafragmului, deformări majore ale toracelui, boli pulmonare severe cu defecte de ventilaţie).

Aceste afecțiuni predispun la creşterea nocturnă a dioxidului de carbon în sânge (ca şi cum bolnavul ar dormi într-un garaj cu motorul maşinii pornit).

Diferenţa de presiune între inspir şi expir este cea care permite cutiei toracice şi diafragmului să evacueze dioxidul de carbon în expir.

De ce medicul vă poate recomanda dispozitiv BiPAP pentru apneea în somn?

Majoritatea cazurilor de apnee în somn asociate cu hipoventilaţie alveolară ce generează dioxid de carbon în exces pot fi tratate cu BiPAP cu ritm spontan (BiPAP-S), la care pacientul este cel care stabileşte ritmul respiraţiei.

Există cazuri în care ritmul respiraţiei pacientului este perturbat:

• fie centrii respiratori nu mai funcţionează corect.
• fie lipsesc părţi din plămâni sau aceştia sunt foarte bolnavi şi pacientul are tendinţa de a respira foarte repede şi ineficient.
• fie căile aeriene mici din plămâni (bronşiile) sunt îngustate (bronşită, astm) şi pacientul respiră lent şi devine epuizat pentru că-şi goleşte greu plămânii de aer. În acest caz, în combinaţie cu cele 2 trepte presionale IPAP şi EPAP, se poate stabili o frecvenţă respiratorie minimă, una maximă şi un raport ideal între durata inspirului şi cea a expirului. Această modalitate de ventilaţie poartă denumirea de BiPAP-ST (spontaneous–timed): pacientul declanşează inspirul şi expirul, iar aparatul prelungeşte sau scurtează timpii repiratori în funcţie de limitele setărilor.

CPAP SUFLĂ OXIGEN?

O întrebare frecventă din partea pacienţilor: aparatul de CPAP suflă oxigen?

Răspunsul este: Nu.

Fie că e vorba de CPAP (cu varianta sa de reglare automată a presiunii AutoCPAP), fie că e vorba de BiPAP (cu variantele expuse anterior), fie că e vorba de alte aparate înrudite, dispozitivul suflă aer din cameră.

Dispozitivul preia aerul, îl filtrează de praf, eventual în încălzeşte şi umidifică dacă are dispozitiv de umidificare încorporat şi îl trimite către pacient, cu o presiune sau un joc presional adaptat, cu diferite funcţii şi ritmuri setate pentru a îndeplini diferite funcţii, dar principiul de funcţionare este unul mecanic, nu chimic: coloana de aer este o atelă pneumatică.

Dacă plămânii pacientului nu funcţionează corect şi nu permit trecerea oxigenului din aerul ambiant în sânge (bolnavul are insuficienţă respiratorie), în masca de CPAP sau BiPAP se poate introduce printr-un mic orificiu cu ajutorul unui racord separat oxigen de la o sursă (butelie sau concentrator) pentru a îmbogăţi în oxigen aerul pe care-l respiră pacientul.

Terapia cu dispozitive CPAP

Terapia CPAP reprezintă standardul de aur în tratamentul SAHOS, acţionând ca o atelă pneumatică şi împiedicând colapsul părţilor moi faringiene.

Cel mai important predictor al complianţei la tratamentul cu CPAP îl reprezintă somnolenţa diurnă: un pacient somnolent va fi motivat să încerce şi să continue tratamentul, pentru că beneficiul asupra somnolenţei apare imediat, chiar după noaptea de titrare.

Terapia cu CPAP nu schimbă conformaţia faringelui, ci doar îl menţine deschis în timpul somnului.

De aceea apneea în somn nu se vindecă după o anumită perioadă de tratament.

Când se explică pacienţilor utilitatea CPAP, se foloseşte des comparaţia cu ochelarii: cât avem ochelarii pe nas, vedem să citim; când îi dăm jos, iar nu vedem.

Pacienţii înţeleg imediat.

Tratamentul cu CPAP este permanent în majoritatea cazurilor.

Presiunea terapeutică poate însă varia cu greutatea corporală, cu vârsta, cu bolile care se adaugă în timp etc.”¹

Doar medicul specialist vă poate recomanda tipul adecvat de dispozitiv medical în funcție de afecțiunea pe care o aveți.

Tot el este singurul care recomandă setările necesare de presiune care sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Pentru a fi eficientă și benefică, terapia CPAP trebuie utilizată de fiecare dată cand dormiți, pe toată perioada somnului.

Programele de terapie Air Liquide VitalAire România sunt concepute pentru a vă oferi suportul suplimentar de care aveți nevoie la începutul tratamentului, cu dispozitive medicale de la parteneri de renume mondial: Philips, ResMed, Drive DeVilbiss, Löwenstein Medical.

Pentru a putea beneficia de terapia CPAP pentru Apneea în Somn, este necesar să faceți primul pas: să mergeți la medic.

Medicul specialist cu competență în Somnologie este singurul care vă poate pune diagnosticul diferențial și vă poate recomnada tratamentul necesar.

În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic pneumolog cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40.

Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs.

CARE SUNT BENEFICIILE TERAPIEI CPAP?

Cu terapia CPAP veți simți rezultatele încă din primele câteva nopți de utilizare.

Iată câteva din beneficiile terapiei CPAP a Sindromului de Apnee în Somn:

• Reducerea cefaleei matinale
• Capacitate crescută de concentrare la volan în timpul condusului
• Scăderea greutății corporale
• Scăderea tensiunii arteriale
• Risc scăzut de accidente vasculare cerebrale și infarct miocardic
• Scăderea gradului de iritabilitate
• Creșterea capacității de concentrare
• Creșterea energiei și de aici o capacitate sporită de a face exerciții fizice
• Calitatea generală a vieții îmbunătățită
• Efecte psihosociale ca reducerea somnolenţei, a depresiei, a accidentelor şi absenteismului.

Așadar, vă recomandăm să fiți atenți la somnul partenerului sau partenerei Dvs.

Dacă depistați din timp anumite semne care vă pun pe gânduri, nu ezitați să mergeți la un medic specialist cu Competență în Somnologie.

În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic specialist cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40.

Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs. pentru a va recomanda tratament pentru apneea in somn.

Sursa1: Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.

Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.